Recorder Talks

În ultimele luni, Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, dar și alți înalți oficiali de la Chișinău au început să vorbească deschis despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România. De partea cealaltă a Prutului, Președintele Nicușor Dan a declarat că România este pregătită în orice moment pentru unirea cu Moldova, dacă asta își vor dori cetățenii moldoveni.Vlad Adamescu și Răzvan Petri explorează posibilitatea unirii dintre cele două țări, lăsând la o parte prejudecățile și impulsurile naționaliste care au dominat multă vreme atitudinea României față de vecinii moldoveni. Cum s-ar realiza concret unirea? Ar fi unirea un moment prielnic pentru refondarea statului? Cât ar costa o asemenea mișcare, dar și care ar fi beneficiile pentru ambele țări? Acestea sunt o parte din întrebările la care se vor căuta răspunsuri în noul episod al podcastului Politică la minut by Recorder.Invitat: Marius Ghincea, politolog și cercetător postdoctoral la universitatea ETH Zurich.

Guvernul Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului, iar România are nevoie în continuare de un guvern cu drepturi depline. Totuși, indiferent de configurația politică care va ajunge la guvernare, soluțiile de politici publice propuse de politicieni din perspectiva economică sunt remarcabil de similare. Multe idei par cam aceleași: un stat mai suplu, taxe și impozite mai mici, ajutoare sociale mai greu de accesat, sprijin pentru primari și baroni locali, dar și absența desăvârșită a oricăror idei noi despre un viitor model de creștere. În noul episod al podcastului „Politică la minut” by Recorder, Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează cum s-a ajuns ca, dincolo de diferențele şi istoricul partidelor, declarațiile populiste şi viziunile extremiste, politicienii să aibă aproape aceeaşi rețetă pentru economia României, în paradigma care domneşte țara de mai bine de treizeci se ani.

Nicușor Dan a reușit într-un an de mandat să piardă o bună parte din susținerea celor care l-au votat, înregistrând, potrivit sondajelor, una dintre cele mai rapide scăderi ale cotei de încredere dintre președinții României.De la poziționarea față de dezvăluirile din justiție până la reacțiile pe care le-a avut în cazul Pahonțu, Nicușor Dan pare că s-a îndepărtat de agenda de reformare a statului și a îmbrățișat conservatorismul pe toate planurile.Poate fi această strategie una câștigătoare, mai ales în ochii suveraniștilor? Ce înseamnă „naționalismul sănătos” și cât ne „costă” această schimbare de paradigmă? Sunt câteva dintre întrebările la care Vlad Adamescu și Răzvan Petri răspund în primul episod al celui de-al doilea sezon din „Politică la minut” by Recorder.

În ultimii 36 de ani, România a făcut progrese majore. Însă, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, politicienii români nu au mai reușit să propună un nou proiect de țară concret. Deși vorbesc despre diferite obiective naționale, până acum nu au reușit să contureze o direcție clară pe care România să o urmeze în viitor.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Vlad și Răzvan analizează care ar trebui să fie următorul proiect de țară al României, acea idee unificatoare susținută de majoritatea populației, care să stabilească încotro mergem ca societate.

După căderea guvernului Bolojan, în urma moțiunii PSD-AUR, pe scena politică situația pare incertă.Liderul AUR, George Simion, nu exclude intrarea la guvernare și lasă de înțeles că propunerea de premier ar putea fi fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. La rândul său, Georgescu vorbește despre varianta unui guvern de uniune națională format din PNL, PSD și AUR.În acest context, Răzvan și Vlad analizează, în podcastul Politică la minut by Recorder, parcursul și evoluția AUR, trecutul figurilor marcante din partid și încercă să răspundă la întrebarea: „Mai este AUR un partid anti-sistem?”.

După 10 luni de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan prim-ministru, PSD a spus, așa cum tot amenința de ceva timp: „Ajunge. Până Aici".A urmat, la începutul săptămânii, un referendum intern în care 97,7% dintre delegații social-democrați au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Totuși, încă nu este clar ce a declanșat, de fapt, ruptura.În acest episod din Politică la Minut by Recorder, Răzvan și Vlad analizează strategia PSD, calculele lui Nicușor Dan și ce soluții sunt pentru a ieși din criza politică în care tocmai am fost aruncați.Invitat: Sebastian Zachmann, jurnalist și analist politic.#recorder #politicalaminut #psd

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice.Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.Răzvan și Vlad analizează, în acest episod din „Politică la minut by Recorder”, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la mijloc între doi giganți: petrostatul american și electrostatul chinezesc.Invitată: Ana Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură, companii publice și autorități de reglementare.

Generații întregi au crescut citind despre o lume științifico-fantastică a viitorului în care tehnologia va aduce nu doar mașini zburătoare și călătorii în spațiu, ci și roboți care să lucreze în locul nostru.În contextul dezvoltării fulminante a inteligenței artificiale din prezent, dar și a declarațiilor liderilor politici care le cer cetățenilor să muncească mai mult și mai productiv, Răzvan și Vlad analizează în acest episod cum vor schimba noile tehnologii piața muncii.Va lăsa AI-ul milioane de persoane fără locuri de muncă, declanșând o luptă pentru supraviețuire, sau noile tehnologii ne vor aduce mai multă bunăstare și vor crea un viitor în care munca asiduă nu va mai fi necesară?Invitat: Ștefan Guga, expert în muncă și doctor în sociologie și antropologie socială.

Deși ani la rândul politicienii, de la toate partidele, au promis că vor schimba radical organizarea și funcționarea statului, de multe ori pare că România bate, de fapt, pasul pe loc.Reformele, când se fac, reprezintă doar tăieri de fonduri și concedieri care, în loc să aducă bunăstare populației, îi afectează tocmai pe cei mai vulnerabili cetățeni, în timp ce sintagme precum „digitalizarea administrației", „reforma sistemului de pensii", „eliminarea privilegiilor" și „un sistem de taxare echitabil" rămân în continuare promisiuni frumoase pe hârtie.În acest episod din „Politică la minut by Recorder", Vlad Adamescu și Răzvan Petri au analizat principalele probleme care stau în calea marilor reforme, dar și ce ar avea nevoie România ca să ajungă în sfârșit „o țară ca afară".

În luna decembrie a anului trecut, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat posibilitatea minorilor sub 16 ani de a avea conturi pe rețelele de socializare. De atunci, mai multe țări europene au întreprins măsuri similare sau au pornit dezbateri în spațiul public despre protejarea minorilor de pericolele internetului. În paralel, decidenții români discută și ei pe această temă, în Parlament existând inițiative legislative menite să reglementeze spațiul digital pentru copii.Dincolo de problema rețelelor de socializare, Răzvan și Vlad vă propun o analiză care să ofere o înțelegere aprofundată a generației Z (cei născuți în perioada 1997-2012), din care fac și ei parte. Așadar, întrebarea de la care pornește acest episod este: „Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor din România?”Invitate: Monica Mereuță, psihologă, psihoterapeută și Alex Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Ultimele schimbări de pe scena politică internațională fac tot mai evidentă ruptura dintre Statele Unite ale Americii și țările europene. Amenințările privind anexarea Groenlandei, arestarea președintelui Venezuelei și declarațiile acide ale liderului de la Washington, Donald Trump, i-au determinat pe liderii europeni să caute soluții pentru consolidarea puterii și autonomiei continentului. În acest context tensionat, declarațiile politicienilor români par în continuare ambigue, necoordonate și prudente. Însă, mai devreme sau mai târziu, România ar putea fi pusă în fața unei alegeri clare. În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează taberele care se conturează în societate și discută care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România. Invitat: politologul Marius Ghincea, despre consensul de la Snagov și momentul în care România a ales calea transatlantică. #recorder #politicalaminut #politicaexterna

De trei ani, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director permanent. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Gabriel Vlase a mers la Formula 1 „în interes de serviciu”, în plină criză generată de interferențele rusești în alegerile prezidențiale din România. Toate acestea se întâmplă în timp ce România alocă serviciilor secrete bugete uriașe, chiar și în perioade de austeritate.În contextul noilor numiri la conducerea serviciilor de informații, anunțate de președintele Nicușor Dan, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează mecanismele democratice prin care pot fi controlate serviciile secrete și motivele pentru care acestea nu sunt aplicate în România.Invitată: Emilia Șercan, despre legătura dintre plagiatele academice și infiltrarea serviciilor în politică.Surse: Zulean, M. (2025). Securitatea României între reformă, control civil și impostură, HumanitasGhincea, M. (2024). “Moștenirea lui Iohannis. Extinderea la infinit a conceptului de securitate națională.”…

La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical. Am intrat în UE și NATO, economia a crescut, iar instituțiile democrației s-au consolidat. În același timp, exodul masiv, regiunile subdezvoltate și sărăcia rămân o realitate îngrijorătoare pentru țara noastră. Inegalitățile economice și neajunsurile i-au făcut pe unii români să spună că în comunism România o ducea mai bine.În acest episod din Politica la minut by Recorder, Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează efectele tranziției de la comunism la democrație și modul în care acestea se reflectă în opțiunile de vot din prezent.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.

Odată cu creșterea mișcărilor suveraniste, s-au intensificat și conspirațiile legate de deciziile și influența Uniunii Europene în România. Criticată pentru că ar fi prea tehnică, birocratică și elitistă, UE ne-a oferit totuși o viață mai bună, nu doar aici, în România, ci și celorlalți europeni care fac parte din această comunitate.În acest episod, Vlad Adamescu și Răzvan Petri discută despre viitorul proiectului european, despre ce are de câștigat România din apartenența la UE, dar și despre rolul real al instituțiilor europene în influențarea politicilor naționale.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt fondatorii inițiativei Politică la minut și sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London.

Politicieni, artiști, oameni de cultură sau ai Bisericii continuă și astăzi să rostogolească propaganda la un secol de la apariția celei mai sângeroase mișcări extremiste și antisemite din România.De la filmele lui Sergiu Nicolaescu până la muzica hip-hop, discursul legionar a rămas o constantă în spațiul public românesc, primind doar ambalaje diferite în funcție de regim și de interesele politice.Cum a supraviețuit legionarismul în cultura și politica românească? Și cum ar trebui să ne raportăm în mod corect la personalități marcante ale culturii noastre, dar care au luat parte la mișcările de extremă dreapta? Acestea sunt doar o parte dintre temele pe care Vlad Adamescu și Răzvan Petri le discută în acest episod din Politica la minut by Recorder.

Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat. Însă un model bazat exclusiv pe merite, aplicat la toate nivelurile, poate genera și multe nedreptăți.În noul episod al podcastului „Politică la minut by Recorder", Răzvan Petri și Vlad Adamescu discută despre originile ideii de meritocrație, despre frustrările pe care le poate provoca un astfel de sistem, despre cum a apărut mitul „asistaților social” și despre felul în care politicienii populiști folosesc discursul meritocratic pentru a justifica opoziția față de politicile menite să aducă mai multă echitate în societate.

Promisiunile lui Donald Trump, discuțiile tot mai aprinse despre reglementarea platformelor online, reacțiile controversate ale autorităților față de protestele pro-Palestina și moartea lui Charlie Kirk au readus în centrul atenției o temă esențială: libertatea de exprimare.Care sunt limitele acesteia în România? Există cu adevărat cancel culture în spațiul public autohton? Și unde se trasează granița dintre libera exprimare și instigarea la ură?Aceste subiecte sunt discutate de politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri, în noul episod Politică la minut by Recorder.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt fondatorii inițiativei Politică la minut și sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London.

Pe fondul protestelor anti-imigrație, a violențelor la adresa lucrătorilor străini și a accentuării mesajelor care incită la discriminare, în primul episod din podcastul Politică la minut by Recorder, Vlad și Răzvan și-au propus să răspundă concret la întrebarea „Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România?”Aceștia analizează temele de propagandă ale extremei drepte din România și de dincolo de granițe, demontează cele mai populare mituri despre migratorii străini și analizează motivele pentru care pare că tinerii sunt mai predispuși în a pica în plasa dezinformărilor.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London. Vlad are un masterat în Politici Publice Europene și…

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Prima ediție a emisiunii Cap la cap, cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu dezbate cele mai importante evenimente din ultima perioadă: Războiul de la granița Fâșiei Gaza, rezultatele alegerilor din Polonia și pericolul extremismului în Europa de Est. Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks.

Timp de trei ani am fost aici împreună încercând să dăm explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim, fiecăruia în parte, că v-ați alăturat acestei idei, că ne-ați încurajat, că ne-ați și criticat argumentat. În toți acești ani, v-am citit cu atenție și mesajele. Mulți dintre voi ne-ați sugerat constant să încercăm să transformăm podcastul Recorder în ceva mai mult decât o producție audio. Așa că am testat diverse spații de filmare, am căutat soluții editoriale, am analizat, de fiecare dată, ce și cum putem face mai bine. Concluziile la care am ajuns în pauza ceva mai lungă din această vară ne-au îndreptat către soluția de a transforma acest canal într-un spațiu mai amplu de dialog, dezbateri, opinii și explicații - sperăm noi - relevante. În urmă cu câteva zile am dat startul emisiunii…

În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă. Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a desenat-o Guvernul, iar așteptarea trece dincolo de un plus la salarii. La această ieșire din amorțire, puterea a răspuns însă prompt antagonizând prin presă, asmuțind prin discurs, transformând societatea în arena unei coride. Conferențiar universitar și diplomat, Ciprian Mihali studiază teoriile puterii și ale spațiului public și predă filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În acest ultim episod al sezonului, vorbim despre puterea care ne dezbină, despre puterea exercitată prin șantaj și prin impostură, dar și despre formele de contraputere pe care le poate crea societatea ca să nu se…

De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase. Celor care au lăsat cataloagele din brațe societatea vocală le strecoară constant îndoiala că lupta lor și-ar fi găsit momentul potrivit. Dar zeci de mii de profesori merg totuși mai departe, în marșuri cuminți, care nu mai pot fi ignorate. După șase ani la catedră, Mihai Crangă – profesor la o școală de stat din București – s-a gândit că și mesajul lor, al idealiștilor, trebuie să se facă auzit în stradă: „Preferatul meu fost că nu plecăm. Eu nu-mi doresc să plec din învățământ. Mă gândesc la asta, destul de des, dar suntem mulți care nu ne dorim să plecăm, mai ales că suferă și școlile de o anumită deșertificare în unele zone – nu vin profesori tineri, pleacă…

Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul. După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă. De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică,…

În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini. În așteptarea demisiei lui Nicolae Ciucă, pe 26 mai, discuțiile despre un nou guvern sunt reduse, în aceste zile, la o sumă de tranzacții. Cât România pierde bani și șansa la o minimă schimbare de perspectivă, o putere haotică, dar acaparatoare, câștigă timp. De ce pretențiile lui Marcel Ciolacu la funcția de prim-ministru, în ciuda biografiei sale lacunare, nu sunt chestionate la vârful statului și cum își alege miniștrii un personaj politic șters, dar hotărât să preia întreaga putere explică, în acest episod, jurnalistul Sebastian Zachmann, realizatorul interviurilor Insider politic la Prima TV. On the Record este un podcast…

Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste. Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt. Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe…

Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda. “Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest. Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu…

Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane. Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională. Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum. Explicațiile vin, în acest episod, de la Cătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine…

Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială. Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apolitizată prin dezgustul față de politicianul mic, inadecvat și incapabil, lipsită de șansa unei educații timpurii pentru democrație, această nouă generație își caută, totuși, o cale a ei. Cum se uită cei mai tineri români cu drept de vot spre politică și, mai ales, cum se uită politicienii la ei? Cine și pe ce căi ajunge să le vorbească? Sunt ei mai fragili în fața extremiștilor care le speculează frustrarea? Răspunsurile vin, în acest episod, de la Vlad Adamescu și de la Răzvan Petri. Răzvan și Vlad s-au întâlnit la facultate, în Marea Britanie. Au absolvit licee de top în România, apoi Științele Politice la King’s…

Lăsăm, azi, actualitatea deoparte pentru a ne uita mai bine la noi înșine și, cu îngăduință, la propriile ratări. E o cale bună, vom descoperi, inclusiv pentru a le da o mai mare șansă societăților noastre și construcțiilor politice în care ne-am nimerit sau am ales să trăim. Ne-a dus spre acest episod una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme: „In Praise of Failure. Four Lessons in Humility”, în curs de traducere și în română. Autorul, Costică Brădățan, e profesor de studii umaniste la Texas Tech University, în Statele Unite, și semnează adesea articole de opinie în New York Times și Washington Post. Cum ne ajută propriile nereușite, cât de nocivă e industria falsului care răstoarnă automat ratarea într-o cale de succes și cum am ajuns noi, românii, la o relație privilegiată cu eșecul, explică, în acest episod On the Record, Costică Brădățan. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Politica e un joc care nu se joacă cu toate cărțile pe masă. Politica e deseori spectacol și rareori căutarea sinceră a celui mai mare bine pentru cei mai mulți. Când vine vorba de Justiție, însă, politica obscură ar trebui să tacă și politicienii să caute să scrie, cu știință de carte și bună credință, legile corecte. În realitatea noastră, nu-i așa. Suprarealism, tupeu, replici care deturnează atenția – toate compun perdele de fum pe care le-am mai văzut în Parlament. Iar de această dată ascund strategia perfectă a evaporării unor viitoare cazuri penale la adăpostul unor legi incomplete. De ce noile modificări la codurile penale deschid, de fapt, calea spre compromiterea dosarelor de abuz în serviciu, ce câștigă „securiciul român” din omisiunile parlamentarilor care stau cu mâna la chipiu și cel fel de Justiție mai avem în România explică, în acest episod, Ovidiu Vanghele – jurnalist la Centrul de Investigații Media și co-realizator al podcastului Judecata de Acum (bit.ly/43fWmqq). On the Record este un…

Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai departe oricărui alt venit de la stat, iar noi ratăm încă o șansă de a începe de la vârf schimbarea. Cu această lege trecută deocamdată prin Senat, Guvernul Ciucă va încerca să ceară la Bruxelles alte 3 miliarde de euro din PNRR, programul european care ar trebui să împingă România mai departe. Dar pensiile speciale sunt numai o necunoscută din complicata ecuație a sistemului nostru de pensii publice. Ce alte motive de îngrijorare ne așteaptă în anii ce vin și cât de dificilă e rezolvarea lor politică explică, în acest episod, Radu Burnete. Lămurește, însă, și cum s-ar putea reașeza corect sistemul, cu condiția ca…

La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România. Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul au venit, dar au evitat răspunsuri la întrebări esențiale: De ce au asistat aproape impasibili la falimente în lanț? Cu ce argument și-au dat prime în timp ce „supravegheau” scheme ponzi? De ce mai sunt în funcție? Operațiunea se repetă periodic într-un stat slab, lăsat să plătească polița finală. A demonstrat-o ziarul Libertatea în peste 70 de articole care au arătat schemele de fraudare din City și Euroins în fața cărora Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a făcut, luni la rând, mai nimic. Despre un sistem de furt care se perfecționează cu îngăduința instituțiilor, despre amenințările cu care au de-a face cei…

Un profesor care știe să jongleze cu slăbiciunile elevelor sale ajunge, pas cu pas, să le toarne alcool pe gât și să se fotografieze împreună în pat. Dar povestea de la Seminarul Teologic din Baia Mare publicată săptămâna aceasta de Recorder nu e atât de simplă. Dincolo de imaginile revoltătoare și de tăcerea asurzitoare a Bisericii Ortodoxe, mai bine de un an, investigația „Toate sunteți ale mele” arată cât de puține știm, în societate, despre periculosul fenomen al grooming-ului. Reporterii care au investigat acest caz și pe care i-ați auzit doar punând întrebări dau acum răspunsuri. Alina Păduraru și Isabela Pop povestesc, în acest episod On the Record, cât de complicată a fost confruntarea unei eleve de 15 ani cu un sistem ermetic care refuză să recunoască abuzul și explică de ce e important ca grooming-ul, un fenomen atât de răspândit, să fie înțeles și recunoscut la timp. Muzica acestui episod: Emanuel Abrudean și EpidemicSound On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua…

În firava noastră democrație, puterea politică și-a amintit brusc cine o calcă pe nervi: ONG-urile gălăgioase și presa neplătită de partide. Și a găsit, pentru ambele probleme, aceeași rezolvare: o sumă de proiecte de lege strecurate abil, cu mâna acelorași oameni, care să le slăbească mult puterile și să le pună în pericol finanțarea. Confruntarea surdă care se duce în aceste zile între politicieni și ONG-urile amenințate cu reducerea la tăcere aduce în prim-plan o mai veche realitate. Parlamentarul știe ce se petrece, chiar dacă nu ne spune și nouă. Parlamentarul este, în viziunea proprie, mai mult decât ceilalți. Parlamentarul poate. Cine profită din această luptă inegală? De ce e dispus statul să renunțe în favoarea dezvoltatorilor imobiliari la spațiile verzi și la banii pe care societatea civilă îi câștigă în instanță pentru autorități? Cum alunecăm, în final, prin legi promovate tocmai de liberali, spre iliberalism explică, în acest episod, Oana Preda, directorul Centrului de Resurse pentru…

Șapte ani i-a luat lui Klaus Iohannis să facă din cea mai mare promisiune a campaniei sale electorale o idee cu care să ajungă în guvern. Încă doi ani le-a luat miniștrilor săi să scrie o lege. Societății i s-au dat, însă, doar câteva zile în care să citească, să înțeleagă și să ridice obiecții dacă viitorul desenat de ministrul Ligia Deca pare că n-are nimic de-a face cu resetarea, depolitizarea și meritocrația promise, cu ani în urmă, în campanie. Cum răspund, la vechile probleme ale școlii, textele care ar trebui să devină noile legi ale educației? Ce privilegii conservă și ce interese partinice continuă să servească? E vorba de o viziune nouă asupra învățământului viitorului sau de un soclu pentru un bust de politician? Explicațiile vin, în acest episod, de la Raluca Pantazi, fondator și editor al platformei jurnalistice EduPedu.ro, specializate în educație. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Oboseala de război estompează amintirile. Ziua de 24 februarie 2022 nu e una la care să vrem să ne întoarcem. E, totuși, ziua suprarealistă în care Ucraina și lumea întreagă au descoperit un lider. Pus în fața noii realități, actorul Volodimir Zelenski renunța la măști și se înconjura de un staff de criză. Fără a fi un mare gânditor, președintele Ucrainei în război a ieșit la marginea scenei ca un tip pragmatic cu idei simple, dar foarte bun în a le transforma în mesaje puternice. Occidentul complicat – acela al oamenilor, nu doar al diplomației – a început, în sfârșit, să înțeleagă Ucraina. Acest fenomen politic strecoară, însă, în mințile tuturor o întrebare firească: "În caz de război, am avea, oare, și noi un Zelenski al nostru?" Paradoxal, ucrainenii sunt ceva mai prudenți în desenarea aurei președintelui lor. Cât sună încă sirenele, detractorii au tăcut și societatea e miraculos unită în jurul lui. Dar Zelenski al viitorului e încă o necunoscută. Așa cum e, acum, și finalul acestui război. Povestea…

Realitatea de la Chișinău pare o sursă inepuizabilă de idei cinematografice. Din întâmplări cu politicieni și gangsteri, Republica Moldova a alunecat, după un scurt respiro, direct în filmul războiului lui Putin. Salvată anul trecut de armata ucraineană, care a oprit avansul Rusiei spre Transnistria, Moldova se vede acum în fața altui înspăimântător scenariu – unul cu spioni și luări de ostatici, cu proteste și final necunoscut. Opozanții președintelui Maia Sandu au cerut dovezi imposibil de oferit. Susținătorii i-au luat în serios avertismentul, iar jurnaliștii au căutat să-l înțeleagă, mai ales în perspectiva unor noi proteste organizate de pro-ruși. Vitalie Cojocari e jurnalist Euronews România. A intrat, însă, în presă în Republica Moldova. Acolo s-a născut, când țara era încă parte din URSS, și tot acolo a căutat, în aceste zile, răspunsuri la câteva întrebări esențiale: De ce ar avea nevoie Vladimir Putin de un „cap de pod” la Chișinău, ca strategie în războiul din Ucraina? Se poate întoarce Republica…

Începută de ceva timp, conviețuirea noastră cu sistemele de inteligență artificială devine, în aceste zile, și mai interesantă. ChatGPT, chatbot-ul lansat de OpenAI capabil să poarte conversații scrise a depășit 100 de milioane de utilizatori unici în numai două luni de la lansare, iar 5 milioane de oameni îl deschid deja în fiecare zi.Democratizarea aproape peste noapte a unui sistem de inteligență artificială generativă a împins Google să anunțe săptămâna aceasta lansarea propriului chatbot, testat deocamdată cu un public restrâns. Dar, unde încă se cioplește, sar și așchii. Dincolo de uimirea în fața unor răspunsuri complexe primite în câteva secunde, dincolo de hazul stârnit de stângăciile unor mașinării imperfecte, suntem datori să ne întrebăm la ce sunt cu adevărat buni ChatGPT și semenii lui și cât pun în pericol lumea noastră, cu regulile ei de până acum. Cum e de așteptat să schimbe aceste mașinării ordinea socială, discursul public și dacă ne pot influența alegerile explică, în acest episod,…

Ziua în care președintele Iohannis anunța, la Cotroceni, intrarea României în stare de urgență era și ziua în care, scuturați de orice temeri, câțiva oameni influenți în stat începeau să aranjeze primele afaceri de pandemie. În spatele apelurilor publice la calm, s-au creat neîntârziat noi rețele de influență: firme fără pată veneau cu autorizații, oameni cu bani finanțau importuri dubioase, iar gradați numiți politic în companii strategice știau deja calea prin care statul să acopere rapid costurile la suprapreț. Înaltul patronaj al epoleților e moștenirea lăsată României după pandemie. Iar cazurile Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu, puse acum în prim-plan la știri, sunt doar un exemplu. Un stat în care nimeni nu știe câți foști ofițeri de informații ocupă încă funcții cu susținere politică, un stat în care un antrenor de fotbal își găsește intrare la Ministerul Apărării, printr-o armată de pioni, nu poate fi decât vulnerabil. Dar, înainte de a exista rețineri răsunătoare, au existat câteva investigații de…

Pe 17 ianuarie, într-o marți ca oricare alta, ambulanța din Petroșani e chemată în pauza mare să ducă la spital trei elevi de clasa a VIII-a. Povestea, ajunsă la știri, e deja una din multele despre consumul de stupefiante în școli din ultimele patru luni. După gardul școlii, fie ea de renume sau nu, consumul de psihoactive, ieftine și la îndemână, s-a banalizat. Cei care se fac că nu înțeleg rămân adulții. Mai ales când autoritățile oscilează abil între prevenția cu parul și ridicatul din umeri. Eugen Hriscu e, de peste 20 de ani, psihoterapeut și medic psihiatru, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor de substanțe. Cunoaște bine fenomenul care pune pe gânduri generații întregi de părinți, iar în acest episod răspunde, deopotrivă, întrebărilor pe care le vociferăm în societate, ca și celor pe care nu avem prea des curajul să le rostim cu voce tare. Ce împinge un adolescent să recurgă la droguri? Când și cum ar trebui să le vorbim copiilor despre asta? Ce putem aștepta realist să facă școala?…

Cum România e încă un enorm inventar de nereguli, cazul unui ministru care refuză să-și asume plagiatul și să se retragă a trezit mai mult curiozitate decât indignare. Cât va mai rezista Lucian Bode la Interne și cine îl protejează? Cum reușește o figură ștearsă de sindicalist local să învețe, în câțiva ani, scurtătura până la cele mai înalte trepte ale puterii? Și cum rămâne acolo? Răspunsul e de găsit în traseul său politic multă vreme ignorat. Dar și în păcatele și inocența societății noastre, căci Lucian Bode întruchipează, pe rând, poporul umil și răbdător, poporul vigilent și moralist cu alții, poporul împăcat, în sinea lui, cu plagiatul. Cazul Bode ne obligă, de fapt, să ne uităm mai atent la pregătirea și la inteligența celor ajunși la putere. Dar și la tarele întregului sistem de educație care perpetuează cu succes mediocritatea. Despre plagiat, partidocrație și prostocrație în România vorbește, în acest episod, Theodor Paleologu – eseist, diplomat și fost ministru al Culturii al cărui drum politic…

În primăvara lui 2022, pe email-ul redacției Recorder ajungea un mesaj de la un ofițer de Operațiuni Speciale care lucrase 10 ani în sistem. Ionuț Mihalache povestea, între altele, cum fusese chemat să caute – cu un patent și o lanternă – dacă în biroul unui proaspăt numit șef al Poliției erau plasate microfoane. Și, pentru că le-a găsit, serviciul de informații care le montase, nu se știe de ce, a reușit să-i încheie cariera abrupt și fără explicații. Povestea ofițerului Mihalache a ajuns în mai multe redacții și în cele mai importante instituții ale statului. Jurnaliștii au ignorat-o, iar Președinția a trimis-o pentru verificări la Interne, chiar ministerul în umbra căruia se află serviciul de informații implicat – DGPI. Recorder l-a contactat pe Ionuț Mihalache și a mers apoi mai departe pe firul informațiilor cu care serviciile secrete controlează oamenii din sistem, își protejează șefii și negociază legi care să le garanteze, la nevoie, ștergerea oricăror urme de abuz. Cazul Mihalache s-a dovedit a fi…

Se împlinesc zece luni de când Rusia a pornit la război împotriva Ucrainei, forțând aproape zece milioane de oameni să-și abandoneze casele. Peste trei milioane au ajuns în România, iar aproape 100,000 au și rămas. Inițial, a ajutat fiecare cum a putut. După care, grație fondurilor europene, lucrurile au început să se așeze. Ce am reușit, totuși, să facem în 2022 pentru refugiații ucraineni? Destul sau prea puțin? Cum s-au integrat (dacă au făcut-o) și cum ne privesc astăzi ucrainenii care și-au făcut din România a doua casă? Răspund, în acest episod, Anastasiia Konovalova, profesoară de limba engleză din Odesa care a ajuns la București în prima săptămână de după invazia rusească, și Sorana Stănescu – jurnalistă care a documentat, pentru „Decât o Revistă”, primele încercări de ajutorare a refugiaților din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Despre decembrie 1989 se vorbește, de ani buni, în aceleași clișee. Eroii sunt amestecați cu provocatorii, securiștii cu cu salvatorii, cei care au ucis deliberat cu militarii obligați să răspundă la ordin. Povești construite atent, semnate de istorici chiar, au fabricat, în timp, o pseudorealitate din care aproape nimeni nu mai înțelege nimic. Și, în această abundență de vorbe, o mare întrebare a rămas constant fără răspuns: cine a tras, după 22 decembrie, în oamenii din stradă, chiar dacă Nicolae Ceaușescu fugise și Revoluția părea încheiată? În 2022, un grup de istorici și de cercetători dă acest răspuns, în clar, după ani de căutări în arhive și în dosarul deja uitat al Revoluției. În scurt timp, omul care le era director științific la Institutul Revoluției este demis. Numele lui e Andrei Ursu, iar în acest episod On the Record așază la vedere răspunsurile căutate în societatea românească de peste trei decenii: cine a tras la Revoluție în civili, cu cine își făcuse Ceaușescu planul de revenire la putere,…